Strălucitul psihiatru elvețian Carl Jung își sfătuia pacienții să se familiarizeze cu ceea ce el numea ”latura întunecată” a sinelui, sau ”partea interioară a personalității.” Într-adevăr există o porțiune ascunsă a minții care este alcătuită din amintiri ale trecutului care ne îngrozesc și de care ne este rușine, plus natura meschină, josnică și egoistă care erupe ocazional și pe care încercăm să o scuzăm și să o explicăm într-o mie de feluri diferite. Vom fi foarte refractari să ne arătăm această latură altuia atât timp cât ea ne sperie. Presupunerea firească este că dacă îi lăsăm pe alții să ne vadă această parte întunecată, ei ne vor urî. Dar în general ei sunt mai îngăduitori cu noi decât suntem noi față de propria persoană. Și începe să funcționeze o alchimie curioasă. Pentru că am împărtășit altcuiva secretele noastre cele mai adânci, începem să ne înțelegem mai bine cu noi înșine.
Pot afirma chiar că nu te poți cunoaște niciodată cu adevărat decât ca rezultat al faptului că te descoperi în fața altuia. Când te deschizi față de o persoană, înveți cum să-ți intensifici contactul cu adevăratul tău sine, iar apoi devii capabil să-ți călăuzești destinul pe baza acestei cunoașteri. Oracolul din Delphi recomanda: ”Cunoaște-te pe tine însuți”, dar noi am putea extinde acest sfat: ”Lasă-te cunoscut și apoi te vei cunoaște pe tine însuți.” De aici provine o parte din satisfacția și energia izvorâte din cele mai bune prietenii.
Dacă persoana iubită ne acceptă cu părțile noastre întunecate, acest act de încredere ne dă puterea să ne acceptăm pe noi înșine.
Practica creștină a confesiunii a fost recunoscută întotdeauna pentru efectul terapeutic. Biblia recomandă: ”Mărturisiți-vă deci unul altuia păcatele și vă rugați unul pentru altul, ca să vă vindecați”(Iacov 5:16) Nu întâmplător Biblia spune că dacă ne conștientizăm latura întunecată, vom deveni întregi. În moduri pe care nu le înțelegem complet, autodezvăluirea ne ajută să vedem lucruri, să simțim lucruri, să imaginăm lucruri, să sperăm la lucruri pe care nu le-am fi crezut nicicând posibile. Invitația la transparență este deci, de fapt o invitație la autenticitate.
Preluat din Importanța prieteniei, Alan Loy McGinnis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu