Evită sindromul sufletului zbârcit!

Autorul Paul Borthwick identifică două tipuri de oameni: "suflete mari", care-şi trăiesc vieţile cu un optimism plin de credinţă, şi "suflete zbârcite" care se lasă acrite şi ofilite de problemele vieţii.

Cele nouă sugestii oferite de el pentru evitarea "sindromului sufletului zbârcit" sunt în acelaşi timp instrumente cheie pentru dezrădăcinarea amărăciunii din vieţile noastre.

1. Evită bârfa. Bârfa ne zbârceşte sufletul pentru că trăim pe cheltuiala altora. Ne clădim identitatea demolându-i pe alţii.

2. Varsă-ţi amărăciunea. Oamenii morocănoşi se zbârcesc spiritual deoarece îşi trăiesc viaţa împovăraţi de "cereri de iertare datorate mie."

3. Asumă-ţi riscuri. Sufletele mari păşesc prin credinţă. Sufletele zbărcite fug chiar şi neurmărite de nimeni. Sufletele mari cred în Dumnezeu şi îşi asumă riscuri. Sufletele zbârcite...trăiesc cu frica a ceea ce s-ar putea întâmpla.

4. Încredere. O viaţă de îngrijorare îţi garantează un suflet zbârcit. Încercând să fim Dumnezeu prin asumarea poziţiei de control, ne zbârcim pentru că nu putem purta povara aceasta. Sufletele mari trăiesc comfortabil în prezenţa necunoscutului pentru că aleg să se încreadă în Dumnezeu.

5. Nu trăi pentru "lucruri". Ţine materialismul sub control în viaţa ta. Cei care trăiesc pentru a strânge mai multe lucruri -cumpărând sau dorindu-şi mereu ce nu-şi pot permite - degenerează în suflete zbârcite.

6. Controlează-ţi poftele. Oamenii mânaţi de dorinţele lor îşi vor micşora capacitatea spirituală, pentru că mâncarea, pofta sau alte dorinţe necontrolate vor prelua controlul.

7. Adânceşte-te. Sufletele mari se gândesc la semnificaţia vieţii. Ei caută scopuri... bazaţi fiind pe fundamente filosofice şi teologice. Sufletele zbârcite se bazează pe nimicuri...şi se trezesc că vorbesc cu superficialitate.

8. Fii generos. Zgârcenia s-ar putea să-ţi sporească banii în bancă, dar îţi va micşora sufletul. Sărbătoreşte trecutul, îmbrăţişează prezentul şi antcipiează viitorul.

9. Gândeşte global. Sufletele mari Îl urmează pe Domnul universului. Sufletele zbârcite îşi doresc un Dumnezeu rural care să se ocupe de mofturile lor...Sufletele mari îşi înţeleg rolul lor de slujire în lume. Sufletele zbârcite fac din lumea lor întreaga lume.

Sursa: O atitudine ca a Mariei, Johanna Weaver.