La ce te duce gândul când auzi cuvântul slujitor? Cineva care este fără succes, fără voinţă, sau fără scop? Falsa noastră definiţie a cuvântului slujitor este exprimată în The Sarcastic Beatitudes (n. tr. Fericirile sarcastice) de JB Philips, care a scris şi o parafrazare a Noului Testament: "Ferice de cei tupeişti, căci ei îşi vor afla cale. Ferice de cei cu obrazul gros, căci ei nu vor fi răniţi. Ferice de cei care se plâng, căci ei vor avea parte de toată atenţia. Ferice de cei blazaţi, căci ei nu se îngrijorează niciodată de păcat. Ferice de stăpânii de sclavi, căci ei obţin rezultate. Ferice de cei lacomi, căci ei primesc ceea ce-şi doresc." Cum S-a prezentat Domnul Isus pe Sine Însuşi? "Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-şi dea viaţa" (Marcu 10:45). El a pus în practică ce a predicat. Ascultă sunetul apei care curge în lighean în timp ce Dumnezeu întrupat spală murdăria de pe picioarele ucenicilor nevrednici, apoi spune: "Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru." Unii dintre noi ne-am dori să fim ecouri ale smereniei Sale. Ruth Calkin, scriitoare şi poetă, şi-a exprimat această dorinţă în volumul Mă întreb: "Tu ştii, Doamne, cu câtă ardoare Te slujesc în lumina reflectoarelor, cu câtă îndrăzneală vorbesc la grupul de surori, cât radiez la un grup de părtăşie. Dar mă întreb, cum aş reacţiona dacă mi-ai arăta lugheanul cu apă şi mi-ai cere să spăl picioarele aspre ale unui bătrân cocoşat şi plin de riduri, zi de zi şi lună de lună, într-o încăpere unde nimeni nu ar vedea şi pe care nimeni nu ar şti-o. Eu mă între. Te întrebi şi tu?Sursa: Cuvântul lui Dumnezeu, 2009
