Mai mult decât crezi...

"El, Dumnezeu, poate să facă mai mult decât cerem sau gândim noi. Planul Lui pentru tine depăşeşte cu mult ce îţi poţi tu singur imagina. Dacă crezi cu adevărat că El îţi călăuzeşte paşii şi că bunătatea şi mila Lui te însoţesc în toate zilele vieţii tale, atunci poţi aştepta lucruri mari de la Dumnezeu. Nu uita: "Credinţa este ... o puternică încredinţare în lucrurile care nu se văd" (Evrei 11:1) Deci şi când nu "vezi", crede că Dumnezeu va lucra pentru tine, că va face să fii în locul potrivit la momentul potrivit şi că îi va face pe alţii să se abată de la calea lor ca să te ajute - şi priveşte cum lucrează Dumnezeu!"

B. Gass

După cum fierul ascute fierul...

"Când războinicul grec Odiseu a plecat să lupte în Războiul Troian, şi-a lăsat fiul cel mai tânăr, Telemac, în grija unui tutore de încredere pe nume Mentor. Asediul Torei a durat zece ani şi i-a luat lui Odiseu alţi zece ani ca să găsească drumul înspre casă. Când a ajuns însă, a descoperit că băieţelul său, Telemac, s-a transformat într-un bărbat, graţie educaţiei alese oferite de Mentor.
Oriunde v-aţi îndrepta atenţia astăzi, veţi găsi oameni în căutarea unui îndrumător, a unui antrenor, a unui model sau a unui sfătuitor.

Aceştia caută o persoana care să aibă habar de viaţă.
În esenţă caută un mentor.
Mentorii privesc înauntrul nostru şi găsesc identitatea pe care am dori să o avem, apoi sprijină însufleţirea acelei identităţi.
Mentorii sunt foarte iscusiţi în a ne hrăni sufletele. Ne modelează caracterul. Ne îndeamnă să devenim oameni desăvârşiţi, întregi (...)
Cine sunt oamenii care v-au ajutat să deveniţi ceea ce sunteţi astăzi? Cu alte cuvinte care au fost mentorii dumneavoastră? Care a fost contribuţia lor în viaţa dumneavoastră? Cu cât aţi fi fost mai diferit ca om, dacă nu aţi fi cunoscut nicioadată aceste persoane?"

"După cum fierul ascute fierul, tot aşa un om ascute pe un altul. " (Prov. 27:17)



Extras din După cum fierul ascute fierul, Howard şi William Hendricks

CARACTERUL...

"Un caracter bun este ca oțelul armat într-o structură de beton. Nu poți vedea oțelul dinăuntru, dar, fără el, betonul este slab.
Un caracter bun nu reprezintă ceea ce spune sau pretinde cineva că este. Înseamnă ceea ce sălășluiește în spatele a ceea ce se vede.
Cracterul este produsul princiipilor cărora le permiți să-ți domine viața. Nu este ceea ce vorbești, ci ceea ce pui în practică în viața de zi cu zi.
Ceea ce practici în viață, aceea vei deveni. Dacă trăiești în chip nobil, vei avea un caracter nobil. Dacă trăiești doar pentru tine, caracterul tău va fi unul egoist.
Caracterul tău este în mare parte rezultatul alegerilor tale.
Care din alegerile pe care le faci vor fi pe placul lui Dumnezeu?"

Autor necunoscut

Tablou din cuvinte

Proiect de licență realizat in cadrul departamentului media de la Colegiul Biblic Est-European.

Unul ca noi...

"El nu doar se uită în jos, ci vine să locuiască aici; şi nu doar vorbeşte cu noi, ci şi trăieşte ca unul ca noi.
Înoată în pântecele Mariei.
Se gâdilă cu paiele din iesle.
Se clatină când învaţă să meargă.
Saltă pe spinarea unui măgăruş.
Dumnezeu cu noi.
Ştie ce înseamnă durerea. Fraţii l-au numit nebun.
Ştie ce înseamnă foamea. A pregătit o masă direct din spicele de pe câmp.
Ştie ce înseamnă epuizarea. Când I-a fost somn, a aţipit într-o barcă clătinată de furtună.
Ştie ce înseamnă trădarea. I-a dăruit lui Iuda trei ani de dragoste, iar Iuda, în schimb, I-a dat lui Isus sărutul trădător.

Şi cel mai mult dintre toate, ştie ce-i acela păcat. Nu a Lui, ci al tău...

Orice minciună pe care ai spus-o.

Orice persoană pe care ai rănit-o.

Orice bun pe care l-ai luat.

Orice promisiune încălcată.

Orice virtute pe care ai abandonat-o.

Orice ocazie pe care ai irosit-o...

Isus o ştie, şi chiar mai bine decât tine...

Ştie şi preţul lor pentru că El le-a plătit!"

Max Lucado

Cele 14 NU-uri...

Nu mai trăi ca şi cum singurul scop al vieţii ar fi acela de a ajunge în siguranţă la moarte.

Stabileşte-ţi obiective pe măsura lui Dumnezeu.

Urmăreşte împlinirea pasiunilor puse de Dumnezeu în inima ta.

Fii gata să urmăreşti un ideal care nu poate fi realizat decât prin intervenţie divină.

Nu permite fricii să-ţi dicteze deciziile.

Nu căuta să mergi întotdeauna pe drumul cel mai comod.

Nu căuta să rămâi în starea în care te afli.

Nu căuta să vezi doar problemele, fii parte a soluţiei.

Nu mai repeta trecutul, construieşte viitorul.

Nu juca doar pentru a nu pierde, joacă pentru a câştiga.

Lărgeşte-ţi orizontul.

Asigură-ţi o rezervă de timp liber.

Scoate-ţi încălţămintea din picioare.

Cautăţi prilejuri de a sărbători.

Trăieşte ziua de azi ca şi cum ar fi ultima zi din viaţa ta.

Nu permite imperfecţiunilor tale să te împiedice să te închini înaintea perfecţiunii lui

Dumnezeu.

Distruge orice legătură cu păcatul.

Renunţă la vechile prejudecăţi.

Mergi pe cărări nebătătorite.

Nu te opri de teama de a nu face greşeli.

Sărbătoreşte-ţi eşecurile.

Nu te strădui să pari cine nu eşti. Fii tu însuţi!

Nu te mulţumi că exişti. Trăieşte-ţi viaţa.

Nu mai căuta scuze.

Nu mai juca defensiv.

Nu pune limite lucrării lui Dumnezeu.

Mark Batterson, Alergarea după Gâsca Sălbatică

Colivia vieţii...

Uneori prietenii apropiaţi devin străinii de care fug. Mie uşor să mă închid şi să trăiesc într-o lume interioară perfectă. Îmi place să încui uşa coliviei şi să-mi trăiesc viaţa după bunul plac. Aici mă complac într-o stare de siguranţă pe care mi-o oferă gratiile. Nu există responsabilităţi, provocări, riscuri, eşecuri. Indiferenţa, ignoranţa şi insensibilitatea sunt la ele acasă. În acelaşi timp „colivia” mea e un loc care îmi oferă o viaţă într-un stil confortabil. Parcă nimic nu e primejdios... totul e perfect.

Se spune că începem să murim în momentul în care nu mai avem nimic pentru care merită să trăim. Sentimentele devin anesteziate iar sufletul alunecă spre o uşoară letargie.

Este o cădere uşoară. Obiceiurile bune devin rutină, credinţa banalitate, iar viaţa mediocră. Paradoxal însă, ceea ce dă valoare vieţii este însăşi trăirea scopului pentru care merită să fii gata să mori.

„Fără curaj nu există glorie!” spune un citat celebru. Curaj egal risc. Risc egal zi. Fiecare zi e unică. Are suişuri şi coborâşuri. Implică noi alegeri, alte lupte. Alte eşecuri pot fi transformate în succes, iar înfrângerile în victorii.

Cred că înlăuntrul fiinţei noastre există părţi care aşteaptă să fie redescoperite pentru a putea zbura. Curajul mă redescoperă. Îmi dă un scop. Vorbesc de acel scop „sălbatic” care mă face să tânjesc după libertatea de după gratii. Adrenalina, provocarea şi aventura stau dincolo de gratii. Există dorinţe care nu pot fi îngrădite şi nevoi care nu pot fi ignorate. Colivia este locul izolării, este o lume captivă care amortizează sufletul, mintea şi trupul.

A-ţi cunoaşte scopul vieţii înseamnă a avea curajul de a ieşi din colivie. Nu ignora oportunităţile şi nu fugi de ele, aleargă după ele. Nu-ţi lăsa sufletul debusolat să rătăcească pe străduţele coliviei, înconjurat de gratii. Ai curajul să-ţi doreşti mai mult, să lucrezi mai mult, să citeşti, să speri, să visezi şi să iubeşti mai mult!

Nu-ţi îngrădi sufletul în colivie, trăieşte-ţi viaţa dincolo de ea cu curaj!

E. M.